Trebuie clarificată forma de preluare de responsabilităţi

Bucureşti, Articol aparut in Revista Ecologic nr.120 – martie 2015

              Eco Anvelope este o societate pe acţiuni care reuneşte cei mai mari producători şi importatori de anvelope din România şi este singura societate care preia responsabilităţile în ceea ce priveşte colectarea şi valorificarea anvelopelor scoase din uz.
Directorul general al SC Eco Anvelope SA, Brabete Florin, ne-a făcut o prezentare a activităţii societăţii pe care o conduce şi o prezentare a problemelor din domeniul preluării de responsabilităţi în cadrul unui interviu pe care vi-l prezentăm în continuare.

         Ecologic: Vă rog să îmi daţi pentru început câteva date. Care este numărul de clienţi pe care îi are în prezent societatea Eco Anvelope şi ce cantitate de anvelope a fost gestionată în primul trimestru?
Florin Brabete, directorul general al SC Eco Anvelope SA: La începutul acestui an, numărul total al clienţilor Eco Anvelope, al celor care au ales transferul de responsabilitate pentru anul în curs este de 120. Pentru aceşti 120 clienţi cantitatea totală preluată prin transferarea responsabilităţii este de aproximativ 32.000 de tone. Iar în primele trei luni ale anului acesta Eco Anvelope a gestionat o cantitate de aproximativ 7.500 de tone de anvelope uzate.

Ecologic: Care sunt problemele cu care se confruntă o societate de preluare de responsabilităţi în România?
Florin Brabete, directorul general al SC Eco Anvelope SA: O problemă care se cere rezolvată cu prioritate, o constituie actualizarea şi armonizarea HG nr. 170/2004, în concordanţă cu legislaţia europeană şi românească actuală. Hotărârea a intrat în discuţie la Ministerul Economiei pe la începutul anului 2014, apoi a ajuns la Ministerul Mediului. Aşteptăm constituirea grupului de lucru pentru a dezbate pe larg aceste probleme. Discuţiile sunt mari pe această Hotărâre de Guvern. Am putea scrie pagini cu privire la modificările ce trebuiesc aduse, începând de la definiţii până la obligaţii.
Eu întotdeauna am susţinut coroborarea legislaţiei pentru toate societăţile de preluare de responsabilităţi din domeniul deşeurilor nepericuloase. Este adevărat că Eco Anvelope este autorizată de Ministerul Economiei, dar la fel de bine putea să fie autorizată de Ministerul Mediului. Spun asta pentru că toţi colaboratorii noştri sunt autorizaţi de Ministerul
Mediului. Colectori, reciclatori, valorificatori, transportatori, toţi sunt autorizaţi de Ministerul Mediului. Noi avem o colaborare foarte bună cu Ministerul Economiei, chiar înfiinţarea societăţii Eco Anvelope a fost o iniţiativă a Ministerului Economiei. Este adevărat că există o latură economică în orice industrie legată de deşeuri, dar toate activităţile care trebuie prestate în vederea realizării ţintelor de gestionare se supun legislaţiei de mediu.
O altă problemă a noastră este inexistenţa unui registru al importatorilor de anvelope, un registru în care ei să declare că sunt importatori şi, mai ales, modul în care îşi îndeplinesc obligaţiile, prin transfer sau individual. în prezent importatorii nu sunt obligaţi să se înregistreze la agenţia de mediu. Dacă un importator de anvelope nu face colectare, nu face valorificare, atunci el nu e obligat să facă nici o declaraţie. Acest registru ar trebui făcut pentru toate tipurile de deşeuri pentru toate societăţile de preluare a responsabilităţilor.
Apoi, eu cred că trebuie clarificată şi forma de organizare a societăţilor de preluare de responsabilităţi. Sunt ele SA, sunt SRL sau sunt ONG? şi mai ales, cine sunt acţionarii? Importatorii şi producătorii? Sau operatori de salubritate, colectori şi valorificatori?!

         Ecologic: Credeţi că ar fi bine ca din Consiliul de administraţie al societăţilor de preluare de responsabilităţi să facă parte şi un reprezentant al ministerului de resort?
Florin Brabete, directorul general al SC Eco Anvelope SA: Da, cred că ar trebui să existe în cadrul Consiliului de administraţie al societăţii de preluare de responsabilităţi şi un reprezentant al ministerului care autorizează respectiva societate. Ar fi bine pentru transparenţă, pentru îndepărtarea oricăror neînţelegeri referitoare la desfăşurarea activităţii societăţii. De asemenea, ar trebui stabilit clar ce trebuie făcut cu profitul obţinut din activitatea societăţii. Mai mult să se dea o direcţie clară în acest sens. Pentru acţiuni de conştientizare ar trebui să se prevadă un anumit procent din cifra de afaceri care să se ducă obligatoriu spre acest segment.
Noi am aşteptat să apară HG-ul de autorizare pentru ca apoi să putem interveni pe normele de aplicare. Dar HG-ul nu a ieşit încă şi a mai trecut un an în care nu am auzit că s-ar fi discutat pe acest proiect. Eu consider că ar trebui să existe o singură comisie care să ne autorizeze sau să ne avizeze pe toţi, pe toate societăţile de gestiune, şi din care să facă parte personal calificat care să ştie cu adevărat cum funcţionează o societate de preluare de responsabilităţi.
De obicei nici nu se ştie cine face parte din aceste comisii. Se trimite la minister un dosar, după care urmează un schimb de corespondenţă cu alte solicitări de documente, cu eventuale clarificări etc.

Ecologic: Cum comentaţi faptul că unele organizaţii de preluare de responsabilităţi sunt societăţi comerciale, iar altele sunt organizaţii non-profit?
Florin Brabete, directorul general al SC Eco Anvelope SA: La momentul apariţiei societăţii Eco Anvelope în 2004 s-a stabilit un prag minim de 30% din piaţă pentru înfiinţarea unei societăţi de preluare de responsabilităţi. Acum, cu siguranţă că acest procent va fi considerat a fi o barieră în calea concurenţei, va fi scos şi va fi posibilă apariţia în domeniu şi a altor societăţi de gestiune a anvelopelor uzate. Cei care fac legea ar trebui să respecte criteriile actuale, mai puţin procentul de 30%, în sensul că societate de gestiune poate să fie orice societate care are ca acţionari importatori de anvelope şi care respectă criteriile de autorizare.
Nu poate fi acţionar la o asemenea societate – cum o fi ea, SA, SRL, ONG – un colector sau un valorificator. Pentru că ei au interese divergente. Un colector sau un valorificator va urmări să facă profit, nu să gestioneze un flux. O altă condiţie ar trebui să fie obligativitatea ca societatea respectivă să se organizeze la nivel naţional. Dacă o societate are de gestionat o cantitate mică de 1000 de tone, de 2000 de tone, ea nu îşi poate permite să se organizeze la nivel naţional. Nu-şi permite colaboratori în toate judeţele. Va apărea bătălia pe anumite zone. în Bucureşti, unde colectarea nu este o problemă, vor acţiona zece societăţi de preluare a responsabilităţii. Iar în Vaslui va fi una singură, care va avea alte costuri. şi de aici va apărea o diferenţă de tarif. Cred că ar trebui să existe şi un nivel minim de preţ sub care nu se poate face gestiunea. Fiindcă sub o anumită valoare a costului real se fac doar hârtii şi altceva nimic.

Ecologic: Ce cantitatea de anvelope se pune pe piaţă în România? Credeţi că vor apărea şi alte organizaţii de preluare de responsabilităţi în acest domeniu?
Florin Brabete, directorul general al SC Eco Anvelope SA: Aceasta este o mare problemă. Cate anvelope se pun pe piaţă? şi cât se gestionează?
Doar Agenţia Naţională de Protecţia Mediului ne poate spune, dar şi aici se cunosc doar cantităţile raportate. Cei care importă şi nu raportează nu sunt identificaţi, dar cantităţile respective vin să genereze deşeu în piaţă, deşeu care trebuie gestionat de cineva. Pe banii cui? Cine plăteşte pentru cantitatea de deşeu excedentar care se regăseşte în piaţă? şi mai ales, cine este obligat să facă gestiunea acelei cantităţi? în afară de Eco Anvelope, mai sunt importatori care-şi îndeplinesc obligaţia singuri. şi aici ar trebui definit, ce înseamnă aceasta? Te autorizezi pentru colectare, faci colectare, transferi altuia colectarea?
Fiindcă aşa se face de obicei. Un importator se autorizează pentru colectare, dar el nu face colectarea, o transferă către un colector, care-i furnizează nişte documente acoperitoare. Din punct de vedere al fluxului de documente e perfect legal, dar ca şi practică nu este în regulă, fiindcă se ajunge ca un colector să facă concurenţă neloială societăţii de gestiune. El face cam acelaşi lucru pe care-1 face societatea de gestiune, dar fără a fi autorizat şi controlat de Ministerul Economiei, sau mai nou de Fondul pentru Mediu, şi fără a avea obligaţia de a fi prezent în întreaga ţară, etc.
El, colectorul, îşi permite astfel să plătească pentru deşeu, cu toate că anvelopa este un deşeu cu valoare negativă.
Nu cred că vor apărea alte societăţi de preluare de responsabilităţi. Dacă legislaţia va fi una corectă şi eu cred că aşa va fi, se va înţelege că nu-şi prea mai au rostul alte societăţi.
Care ar fi scopul acestor organizaţii?
Având în vedere că ele ar trebui să fie organizate şi să acţioneze în acelaşi mod ar trebui oare să facă gestiune cu un preţ mai mic? Da, dar asta se poate întâmpla numai dacă se măreşte volumul de anvelope şi la Eco Anvelope. Putem scădea ecovaloarea în momentul în care creşte volumul, pentru că cheltuielile de regie, cheltuielile fixe se distribuie altfel pe o cantitate mai mare.
Oricine va veni şi va gestiona mai puţin, cu acelaşi număr de salariaţi, va avea cheltuieli mai mari. Pentru că cheltuielile fixe vor reprezenta un procent mai mare decât al nostru pe tonă.
Ce câştigi dacă faci o societate de gestiune? Ai numai obligaţii. în plus se vor confrunta cu aceleaşi probleme cu care ne confruntăm şi noi, cu neplata, cu lipsa încasărilor la termen… Noi credeţi că încasăm sută la sută din cât facturăm? Avem procese, avem rezilieri de contracte şi aşa mai departe.
Ecologic: Se reciclează anvelopele scoase din uz? şi cât se valorifică energetic?
Florin Brabete, directorul general al SC Eco Anvelope SA: în Legea gestionării deşeurilor se spune că anvelopele uzate ar trebui să ajungă cu prioritate spre industria de reciclare a deşeurilor. Da, dar nu se spune că este şi obligatoriu. Nimic nu merge pe principiul că este prioritar. Va merge dacă va fi obligatoriu sau dacă reciclarea anvelopelor va fi susţin

ută, fie printr-un program, fie printr-o subvenţie.
Nu există nici ţinte şi nu există nici facilităţi care să recicleze anvelopele.
Există cereri sporadice, sezoniere, de granule de anvelope. Piroliza este o metodă acceptată de reciclare a anvelopelor, dar este o metodă care se află încă în faza de pionierat. Sunt câteva instalaţii în România, dar care au capacităţi mici, de maximum 1000 de tone pe an, iar tehnologia este una învechită şi rudimentară.
In contrapartidă, industria de ciment a investit în infrastructură şi a reuşit să ofere servicii de coincinerare pentru toate tipurile de deşeuri. Ei pot valorifica energetic cantităţi de anvelope uzate, până la de trei ori mai mari decât putem noi furniza.

Ecologic: Atingerea ţintelor de gestionare a deşeurilor de anvelope este o problemă pentru Eco Anvelope?
Florin Brabete, directorul general al SC Eco Anvelope SA: Nu! Până în acest moment nu avem vreun semnal în acest sens. şi anul trecut ne-am confruntat cu o situaţie paradoxală. Avem anvelope în piaţă mai multe decât am avea nevoie. Există deşeu în piaţă mai mult decât avem noi de colectat şi de gestionat. Fiindcă există import second hand, există import pe persoană fizică, care nu se gestionează. Anvelopele second hand aduse se uzează într-un timp mai scurt decât o anvelopă nouă. De aici un aflux de deşeuri în piaţă. Prin urmare nu avem niciun fel de problemă în atingerea ţintelor. Ba mai mult, colectorii ne cer să mărim cantităţile pentru că ei la rândul lor sunt solicitaţi să ridice de la generatorii cu care au contract cantităţi de deşeuri mai mari decât necesarul nostru. Spun „necesar” pentru că noi estimăm cantităţile de deşeuri ce ar trebui colectate, funcţie de cantitatea de anvelope care s-a pus în piaţă de către clienţii noştri şi nu în funcţie de totalul pieţei.

Ecologic: Când devine o anvelopă deşeu, care este profilul minim pe care-l poate avea o anvelopă pentru a putea fi folosită?
Florin Brabete, directorul general al SC Eco Anvelope SA: Gradul de uzură acceptat, este o altă problemă. în legislaţia noastră o anvelopă nu mai e corespunzătoare dacă are sub un milimetru virgulă… Ori asta înseamnă că e o pingea. şi Germania este în Uniunea Europeană şi la ei profilul minim acceptat este de 4 mm. La noi de ce nu poate să fie să spunem de 3 mm în loc de 1,6 mm!
E vorba de legislaţia noastră internă şi de grija pe care o avem noi pentru şoferi şi pietoni. De ce nu se impune o normă de acest fel? Pentru a proteja importul de anvelope second hand, pentru a proteja specula?
Totul depinde de Ministerul Transporturilor şi de cei care sunt implicaţi în elaborarea normelor de siguranţă a circulaţiei rutiere, fiindcă ei sunt cei care pot lua o decizie în sensul reducerii sau creşterii adâncimii profilului căii de rulare.
In plus România poate deveni din importator un exportator de anvelope. şi Franţa, şi Italia generează un volum mare de anvelope care au încă un coeficient de utilizare ridicat şi care este exportat în ţări din Africa, în România şi în alte ţări în care legislaţia permite acest lucru. De ce suntem noi importatori de deşeuri în loc să fim exportatori?
Dar asta este o altă discuţie, pentru că este o problemă generală, a tuturor tipurilor de deşeuri, care ar trebui să fie tratată la nivel naţional pentru că din 2016 se vor putea introduce în ţară, fără notificare, deşeuri nepericuloase, în vederea depozitării sau valorificării!