ECO ANVELOPE S.A. -  Societate de Gestiune a Fluxului Anvelopelor Uzate

Colectarea si valorificarea anvelopelor uzate în România?

Bucureşti, Articol aparut in Publicatia ECONEWS, decembrie 2009

In 2004, in Romania guvernul hotara cadrul legislativ pentru managementul anvelopelor uzate. Principalii jucatori de pe piata au venit atunci in intampinarea obligatiilor de mediu ce decurg din hotararea de guvern prin infiintarea unei societati specializate care sa preia obligatiile de colectare si valorificare a anvelopelor.  –   Mihai Tufa

Asadar, ce se intampla sau ar trebui sa se intample cu anvelopele uzate din Romania. Cat de bine sunt valorificate acestea? Ce neajunsuri are sistemul legislativ de management al fluxului de anvelope uzate? Cum comunica actorii din piata cu reprezentantii statului? Acestea sunt o parte din intrebarile la care raspunde Florin Brabete – directorul executiv general Eco Anvelope – singura societate de gestiune a fluxului de anvelope uzate din Romania. 

In ce context a aparut societatea Eco Anvelope?
In anul 2002, la initiativa Ministerului Mediului si a Ministerului Industriilor de pe atunci, dar si a Comisiei Nationale de Reciclare a Materialelor, au fost adusi fata in fata reprezentanti ai producatorilor si importatorilor de anvelope, dar si ai jucatorilor din industria producatoare de ciment – singurii in masura sa raspunda nevoilor de valorificare a anvelopelor uzate la acea data. S-a creat atunci un grup de lucru care a pus bazele unei hotarari de guvern care sa reglementeze activitatea de colectare si valorificare a anvelopelor uzate pe teritoriul Romaniei. 

Care este domeniul de activitate a societatii Eco Anvelope?
Managementul fluxului de anvelope uzate. Noi identificam, pe de o parte, importatorii si producatorii de anvelope, deci facem contract de preluare a responsabilitatii, pe care o transferam mai departe colectorilor si valorificatorilor autorizati, pe de alta parte. Membrii fondatori ai Eco Anvelope sunt Continental Automotive Products, Goodyear Dunlop Tires Romania, Michelin Romania, Pneurom (actualmente Pirelli, care a preluat partea Pneurom, atunci cand a aparut in Romania) si Tofan Grup. 

Legislatia pusa la punct atunci, in 2004, a fost din start conforma cu cerintele Uniunii Europene?
Atunci nu exista si nici acum nu exista o directiva europeana specifica domeniului anvelopelor, ci se vorbeste doar despre deseuri in sensul larg al cuvantului. Atunci am luat ca exemplu ceea ce se facea in alte tari din comunitate. S-a nascut atunci H.G. 170/2004 care obliga toti producatorii si importatorii de anvelope noi sau second hand sa colecteze un anumit procent din anvelopele puse pe piata in anul anterior, procent care a crescut de la an la an, ajungand in prezent la 80 %. Acest lucru se poate face de catre ei insisi (importatori sau producatori) autorizandu-se sa faca activitatea de colectare pentru a atinge obiectivele impuse sau transferand activitatea de colectare catre o societate de gestiune, autorizata sa preia aceasta obligatie. In acea hotarare de guvern se specifica si modul de infiintare a unei astfel de societati. Din pacate insa, legea a fost de multe ori inteleasa si aplicata dupa bunul plac al celor care au ales sa faca aceasta activitate fara autorizatie. Legea exista si spune foarte clar ce trebuie facut, dar dincolo de ea nu exista un control activ din partea organelor competente sa faca acest control. 

Ce autoritate este competenta sa faca controale in acest domeniu?
Ministerul Mediului, prin Garda Nationala de Mediu, Administratia Fondului de Mediu sau chiar Ministerul Economiei, Directia Reciclarea Materialelor. Oricum, un astfel de control ar trebui facut de cineva. 

Cum se remediaza situatia?
Ar trebui definita mai bine in lege notiunea de colectare, adica cine anume are voie sa o faca si in ce scop. 

Cum colaborati cu ministerul mediului, respectiv cel al economiei?
Cu cei de la Ministerul Economiei e in regula, caci cu ei lucrez. Cu cei de la mediu nu lucrez, caci ei nu ma autorizeaza si nu le raportez nimic. Acum cativa ani am organizat o serie de seminarii cu cei de la mediu – Fondul de Mediu si Agentia Nationala pentru Protectia Mediului. Acolo au venit persoane de la agentiile de mediu din teritoriu, dar nu stiu sa va spun mai mult decat ca s-a simtit putin o schimbare in bine, dar a fost pentru o scurta perioada. Iar atat timp cat schimbarile politice genereaza si in teritoriu fluctuatii mari de personal, iar cei care pleaca nu transmit celor care le urmeaza practica din domeniu, e tare greu. Asa incat astfel de seminarii ar trebui sa capete un caracter permanent, dar bani sunt din ce in ce mai putini. 

Obiectivele de colectare si valorificare a anvelopelor in Romania…
Legea spune clar: trebuie sa colectam si sa valorificam in fiecare an 80 %, incepand din 2007, din cantitatea de anvelope pusa pe piata anul anterior. 

Aceasta tinta este atinsa mereu?
In cadrul Eco Anvelope, da. Despre ceilalti, nu stiu. Cine sunt ceilalti? Cati sunt ceilalti? Ce cantitate colecteaza ei? Cate anvelope se pun pe piata anual in Romania? Nu se stie. Avem doar cifre in baza raportarilor care se fac. Dar cati raporteaza? Si mai e ceva, cate raportari sunt reale? Cati dintre actorii de pe piata sunt corecti? E greu de apreciat. 

Exista vreun neajuns in tot acest sistem de colectare si valorificare a anvelopelor uzate?
Cel mai important – faptul ca la ora actuala e greu sa afli ce cantitate de anvelope a fost pusa in piata la nivel national, respectiv ce cantitate a fost colectata. Nu se poate face astfel o situatie nationala pentru ca sunt multi colectori pe piata care nu fac raportari. La nivelul Eco Anvelope insa, da, stim foarte bine cantitatea pusa pe piata de producatorii si importatorii cu care colaboram. 

Cum va desfasurati dumneavoastra activitatea la nivel de societate?
Noi avem colectori autorizati in toata tara. Actionam la nivel national. Deci nu facem aceasta activitate doar acolo unde ne place sau unde ar fi anvelope mai multe si e mai usor de facut colectare. Noi facem si pe varful muntelui, si in judetul Vaslui, si la Bucuresti, si in Teleorman, si in Tulcea. Colectorul zonal preia anvelopa uzata, o aduce la platforma proprie, o selecteaza pe tipo- dimensiuni. Daca mai e buna de resapat, o directioneaza catre resapare. Daca mai e buna de vandut ca second-hand, o trimite spre vanzare, iar ce este deseu nereutilizabil pleaca spre valorificatori cu care avem contract – fie valorificare materiala, fie termoenergetic. 

Cat la suta se valorifica material? Cat la suta se arde?
Cam 70 % din anvelopele colectate sunt arse. 30 % merg la valorificare materiala, unde includem si rasaparea. Sunt tari ale Uniunii Europene care au adaptat procente obligatorii de resapare, de granulare, de valorificare termoenergetica. Dar ei au si facilitati si cultura pentru asa ceva. O anvelopa utilizata – ma refer aici la cele pentru autocamioane, poate fi rasapata de patru ori si regravata o data. Dar cine cumpara la noi anvelope resapate? 

De ce e nevoie de o preocupare activa in domeniul anvelopelor?
Anvelopa uzata este un material nobil. Contine o serie de substante chimice cu potential energetic, dar si pentru productie, ca sursa de materie prima secundara. E un produs chimic stabil. Polueaza doar daca e aprinsa. Insa anvelopele nu se autoaprind si nu se aprind usor, dar odata aprinsa, se stinge foarte greu. Dar sigur, nu e bine sa lasi deseuri in natura, e bine sa te preocupi de el, mai ales ca anvelopa are si un potential economic. Oamenii trebuie sa stie ca ducand anvelopele uzate la un colector, aceasta actiune vine sa scada pretul anvelopei noi pe care o va cumpara. Asta nu s-a inteles si nu stiu cand o sa se inteleaga. Noi punem o ecovaloare pe acest serviciu pe care il facem – colectare, transport, valorificare. Ecovaloarea este insa una infima – la nivelul anului 2009 a fost de 337,5 lei/tona, adica doi-trei lei pe anvelopa de turism. 

Valorificarea termoenergetica a anvelopelor nu contravine notiunii de ecologie?
Nu, intrucat valorificatorii termoenergetici, in lipsa anvelopelor, ar utilize carbune. In plus, ei folosesc totul dintr- o anvelopa, inclusive metalul. Iar temperatura mare din cuptor face sa se descompuna anumiti compusi chimici care, la o ardere in natura, in mediu necontrolat, ar provoca o poluare semnificativ mai mare decat in cadrul acestui proces. Dar au si ei filtre la emisia in atmosfera, se fac controale… 

Este bine ca anvelopele se ard?
A nu se intelege ca sunt de partea valorificarii termoenergetice. Cum de altfel nu sunt nici de partea valorificarii materiale, caci e o valorificare prin care practic se ascunde gunoiul sub pres. Practic, ei ce fac la valorificarea materiala? Toaca niste anvelope, le granuleaza si fac pavele, talpi, mai stiu-eu-ce, dar si acelea vor ajunge in curand deseuri. Practic, prin aceste operatiuni, se fac din anvelope niste produse de dimensiuni din ce in ce mai mici care mai devreme sau mai tarziu ajung la groapa de gunoi, in loc sa fie recuperate si reciclate. Cu cat produsele rezultate in urma valorificarii anvelopelor sunt mai mici, cu atat mai greu sunt de controlat. Si stim foarte bine ce se intampla la noi in tara la gropile de gunoi. 

Ce ar trebui facut?
Inca nu s-a inventat nu sistem de valorificare superioara a anvelopei. Exista proiecte de cercetare la nivel mondial. Problema este ca fiind un produs chimic stabil, nu poti rupe legaturile dintre acele produse chimice. Deloc. Adica nu poti intoarce o anvelopa in produsele de baza – cauciuc natural ori sintetic, negru de fum… Sunt inca de parere ca acel sistem nu s-a inventat deocamdata, sunt sigur ca in timp se va rezolva ceva in acest sens. Din punctul meu de vedere, in acest moment o masura mult mai buna ar fi stocarea pentru un viitor fie in asteptarea unui sistem mai bun de valorificare, fie chiar in ideea valorificarii termoenergetice in centralele termoelectrice, dar intr-un mod organizat, atunci cand nu vom mai avea ce arde. 

Cum a fost afectat domeniul de colectare si valorificare a anvelopelor dupa instaurarea crizei economice?
Am fost afectati mai ales datorita vanzarilor de anvelope. Iar in conditiile in care la nivelul anului 2008 a fost pusa pe piata o cantitate mare de anvelope, anul acesta am avut o obligatie mare. Iar in tot anul 2009 nu prea s-au vandut anvelope, deci oamenii si-au inlocuit anvelopele mai rar, prin urmare noi nu am avut ce colecta. Anul 2009 a fost un an foarte greu in a gasi anvelopele. 

Ce se va intampla anul viitor?
Mi-as dori foarte mult sa fie invers – sa fie foarte multe anvelope in piata, iar noi sa avem de colectat o cantitate mica datorita volumului mic din 2009. Si abia atunci sa-i vedem pe domnii detinatori de anvelope cum alearga sa ne cheme sa le preluam anvelopele. E o problema cu detinatorii de anvelope uzate – conditioneaza predarea lor, mai precis – cer bani sau vor alte „atentii”. Ei nu inteleg ca noi le preluam practic gunoiul pe care activitatea lor il genereaza. Si-l preluam gratis. Dar ei nu inteleg asa. Ei cred ca se face o invarteala cu anvelopele astea, ca se castiga ceva. 

Si nu se castiga?
Nu, noi nu primim nimic. In fapt, noi dam bani pe tot fluxul. Platim colectarea, platim transportul, platim valorificarea. Fata de sistemul de gestiune a deseurilor electrice si electronice, noi nu primim nimic. Eu la acele deseuri nici nu as fi pus ecotaxa aceea, pentru ca dintr-un frigider, spre exemplu, tu obtii cupru, aluminiu, fier… Ai niste cheltuieli cu colectarea, transportul dezmembrarea, dar ti le acoperi din vanzarea produselor rezultate. Dar eu nu vand nimic. Inca! Poate, candva, o sa vand si eu anvelopa. Atunci automat se va subventiona si poate ecovaloarea va fi zero. Practic acesta este rolul nostru, de a optimiza costurile in sensul reducerii lor. Sau macar de a le mentine constante, in sensul ca iei dintr-parte sa dai in cealalta, adica sa nu faci profit. Pentru ca noi nu distribuim dividende. Prin statut, eventualul profit e reinvestit in aceasta activitate. Actionarii nostri – Pirelli, Good Year, oricum nu primesc nimic din profit, din contra – eventualele pierderi le suporta ei, asta in conditiile in care noi ne oferim serviciile si altor importatori ori producatori care nu participa la eventualele pierderi. Ne asumam astfel o responsabilitate in piata si prin activitatea noastra responsabilizam si pe ceilalti.